SCURT ISTORIC AL COMUNEI GHERGHESTI
Situată în partea de vest a judeţului Vaslui, în colinele Tutovei, comuna Ghergheşti cu o suprafaţă de 6,571 ha este aşezată între două dealuri de o parte şi de alta a văii Studinetului pârâu ce izvorăşte de pe teritoriul comunei Voineşti.Comuna Ghergheşti se învecinează la nord cu comuna Ivăneşti, la est cu comunele Poieneşti şi Alexandru Vlahuţă, la sud cu comuna Iana şi la vest cu comunele Puieşti şi Voineşti. Satele componente ale comunei sunt: Chetrosu, Draxeni, Lazu, Corodeşti, Ghergheşti, Soci, Lunca, Valea Lupului. Centrul de comună este satul Ghergheşti.
Primele forme de viaţă umană pe teritoriul comunei sunt atestate prin câteva + arheologice datând încă din perioada comunei primitiv. Astfel, în urma cercetărilor făcute de arheologii V.Palade şi Ghemiţă Coman între 1969 şi 1975, au descoperit urme de culturi materială în satele:
Chetrosu: resturi ceramice, neolitice, resturi ceramice de tip Precucuteni şi din sec. II- III e.n
Corodeşti: resturi ceramice hallstattiene târzii şi în punctul numit „Cetate”, resturi ceramice neolitice
Lunca: resturi ceramice aparţinând culturii Criş
Valea Lupului: resturi ceramice hallstattiene timpurii, o necropolă carpică şi o ceramică fendală.
De asemenea, s-au descoperit resturi de locuire aparţinând sec. al IV lea, în partea de N-E a satului Lunca, precum şi două aşezări din acelaşi secol în satele Lunca şi Ghergheşti.
Legăturile daco-geţilor cu lumea romană, destul de intense sunt atestate şi pe teritoriul comunei prin descoperirea unui cazan de bronz la Miceşti ( Ghergheşti), care provenea probabil din atelierele mesteşugăreşti ale Daciei Romane.
Primele a şezări pe teritoriul comunei datează din jurul anului 1400. Denumirea comunei vine de la un locuitor Sava Gherghescu, care a fost printre primii care s-au aşezat pe aceste locuri.
Vechimea satului este consemnată şi de Ioan Antonovici în „ Istoria mănăstirii Floreşti din 1916, în care se menţionează unele
litigii ale răzeşilor din Ghergheşti cu mănăstirea Floreşti în timpul domniei lui Simion Movilă.
Potrivit tradiţiei în bătălia de la Podul Înalt din 10 ianuarie 1475 a participat şi un oarecare Gherghescu Constantin care locuia într-o poiană de pădure din ţinutul Tutovei de Nord cu numele de Chetrosu. Domnitorul Ştefan cel Mare l-a răsplătit pe acest oştean cu o bucată de moşie în nordul ţinutului Tutovei.
Un nepot al acestui Gherghescu Constantin, pe nume Sava Gherghescu , s-a aşezat, mai târziu, pe locul actualului sat Ghergheşti. O fiică de- a lui Gherghescu Constantin s-a căsătorit cu un oarecare Corodescu şi a primit ca zestre o parte din moşie pe teritoriul de azi al satului Corodeşti. Numele satului Miceşti provine de la un oarecare Ioan Miceanu, refugiat din Ardeal în urma răscoalei lui Horea. Acest Ioan Miceanu s-a aşezat cu turmele de oi şi cu cirezile de vite pe ţarina unde se afla satul Miceşti, căsătorindu-şi fiii şi fiicele cu urmaşii lui Gherghescu.
În epoca fanariotă unii răzeşi obţineau titluri boiereşti cu bani sau în schimbul vreunei fâşii de moşie. Aşa a procedat un urmaş a lui Gherghescu Constantin, cu numele de Cristian, care s-a dus la Iaşi şi i-a dăruit sfetnicului Iordache Ganea o fâşie de teren de 60 de stânjeni din zarea lui Vidraşcu şi până în zarea satului Mănoi. Pe terenurile boierului Ganea s-au înfiinţat, mai târziu cătunele: Rugărie, Draxeni, Lazu şi Cotârlaci în urma reformelor din 1864 şi 1892. Tot ca urmare a reformei din 1864 s-a înfiinţat şi cătunul Valea Lupului, unde românii clăcaşi au primit căte patru fălci de pământ.
În timpul lui Cuza au fost improprietăriţi şi diferiţi iobagi de la Stâncăşeni în punctul Mănoi- drumul mic- iar la drumul mare au fost împroprietăriţi ţiganii care erau robi la mănăstirea Floreşti. O parte din ţiganii robi de la mănăstirea Floreşti au fost aduşi în anul 1892 pe aceste meleaguri şi au înfiinţat satul Mănoi.
Potrivit datelor istorice până în 1840 comuna a purtat numele de Ghergheşti, sediul primăriei aflându-se în satul Ghergheşti. Din 1840,un ... de la conacul moşiei Floreşti pe nume Grigore Bălăceanu, devenit primarul comunei , a mutat sediul primariei la Miceşti, schimbând denumirea comunei în Miceşti. La denumirea actuală a comunei , de Ghergheşti s-a revenit în urma organizării administrativ-teritoriale din 1956.
Prof. Stoica Emilia
Situată în partea de vest a judeţului Vaslui, în colinele Tutovei, comuna Ghergheşti cu o suprafaţă de 6,571 ha este aşezată între două dealuri de o parte şi de alta a văii Studinetului pârâu ce izvorăşte de pe teritoriul comunei Voineşti.Comuna Ghergheşti se învecinează la nord cu comuna Ivăneşti, la est cu comunele Poieneşti şi Alexandru Vlahuţă, la sud cu comuna Iana şi la vest cu comunele Puieşti şi Voineşti. Satele componente ale comunei sunt: Chetrosu, Draxeni, Lazu, Corodeşti, Ghergheşti, Soci, Lunca, Valea Lupului. Centrul de comună este satul Ghergheşti.
Primele forme de viaţă umană pe teritoriul comunei sunt atestate prin câteva + arheologice datând încă din perioada comunei primitiv. Astfel, în urma cercetărilor făcute de arheologii V.Palade şi Ghemiţă Coman între 1969 şi 1975, au descoperit urme de culturi materială în satele:
Chetrosu: resturi ceramice, neolitice, resturi ceramice de tip Precucuteni şi din sec. II- III e.n
Corodeşti: resturi ceramice hallstattiene târzii şi în punctul numit „Cetate”, resturi ceramice neolitice
Lunca: resturi ceramice aparţinând culturii Criş
Valea Lupului: resturi ceramice hallstattiene timpurii, o necropolă carpică şi o ceramică fendală.
De asemenea, s-au descoperit resturi de locuire aparţinând sec. al IV lea, în partea de N-E a satului Lunca, precum şi două aşezări din acelaşi secol în satele Lunca şi Ghergheşti.
Legăturile daco-geţilor cu lumea romană, destul de intense sunt atestate şi pe teritoriul comunei prin descoperirea unui cazan de bronz la Miceşti ( Ghergheşti), care provenea probabil din atelierele mesteşugăreşti ale Daciei Romane.
Primele a şezări pe teritoriul comunei datează din jurul anului 1400. Denumirea comunei vine de la un locuitor Sava Gherghescu, care a fost printre primii care s-au aşezat pe aceste locuri.
Vechimea satului este consemnată şi de Ioan Antonovici în „ Istoria mănăstirii Floreşti din 1916, în care se menţionează unele
litigii ale răzeşilor din Ghergheşti cu mănăstirea Floreşti în timpul domniei lui Simion Movilă.
Potrivit tradiţiei în bătălia de la Podul Înalt din 10 ianuarie 1475 a participat şi un oarecare Gherghescu Constantin care locuia într-o poiană de pădure din ţinutul Tutovei de Nord cu numele de Chetrosu. Domnitorul Ştefan cel Mare l-a răsplătit pe acest oştean cu o bucată de moşie în nordul ţinutului Tutovei.
Un nepot al acestui Gherghescu Constantin, pe nume Sava Gherghescu , s-a aşezat, mai târziu, pe locul actualului sat Ghergheşti. O fiică de- a lui Gherghescu Constantin s-a căsătorit cu un oarecare Corodescu şi a primit ca zestre o parte din moşie pe teritoriul de azi al satului Corodeşti. Numele satului Miceşti provine de la un oarecare Ioan Miceanu, refugiat din Ardeal în urma răscoalei lui Horea. Acest Ioan Miceanu s-a aşezat cu turmele de oi şi cu cirezile de vite pe ţarina unde se afla satul Miceşti, căsătorindu-şi fiii şi fiicele cu urmaşii lui Gherghescu.
În epoca fanariotă unii răzeşi obţineau titluri boiereşti cu bani sau în schimbul vreunei fâşii de moşie. Aşa a procedat un urmaş a lui Gherghescu Constantin, cu numele de Cristian, care s-a dus la Iaşi şi i-a dăruit sfetnicului Iordache Ganea o fâşie de teren de 60 de stânjeni din zarea lui Vidraşcu şi până în zarea satului Mănoi. Pe terenurile boierului Ganea s-au înfiinţat, mai târziu cătunele: Rugărie, Draxeni, Lazu şi Cotârlaci în urma reformelor din 1864 şi 1892. Tot ca urmare a reformei din 1864 s-a înfiinţat şi cătunul Valea Lupului, unde românii clăcaşi au primit căte patru fălci de pământ.
În timpul lui Cuza au fost improprietăriţi şi diferiţi iobagi de la Stâncăşeni în punctul Mănoi- drumul mic- iar la drumul mare au fost împroprietăriţi ţiganii care erau robi la mănăstirea Floreşti. O parte din ţiganii robi de la mănăstirea Floreşti au fost aduşi în anul 1892 pe aceste meleaguri şi au înfiinţat satul Mănoi.
Potrivit datelor istorice până în 1840 comuna a purtat numele de Ghergheşti, sediul primăriei aflându-se în satul Ghergheşti. Din 1840,un ... de la conacul moşiei Floreşti pe nume Grigore Bălăceanu, devenit primarul comunei , a mutat sediul primariei la Miceşti, schimbând denumirea comunei în Miceşti. La denumirea actuală a comunei , de Ghergheşti s-a revenit în urma organizării administrativ-teritoriale din 1956.
Prof. Stoica Emilia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu